Din nou despre casatorie… Imi dau seama acum de ce-s femeile “curci”. Cand se marita vreuna cunoscuta, intra toate-n panica. Gen “wtf!? ce-i in capu` ei”??? Da` faza e ca pe mine chestia asta ma sperie. E ca si cum mi-ar fi venit timpu. Sau ma rog, ca si cum m-ar pashte. Mishu e cu doi ani mai mare ca mine. A intrat ea la liceu, dupa 2 ani am intrat si eu, a intrat ea la facultate, dupa 2 ani hop si eu. A inceput sa munceasca acum un an.. hmm, la asta zic PAS, ma rog. Acum se marita. Asta inseamna ca gata, a inceput, it’s the final countdown? Am intrat in sfera femeilor “bune dă` maritat”??? NUUUU VREAAAAAAAAU!!!!
De ce se casatoresc oamenii? Oricat m-as gandi, nu gasesc un motiv plauzibil care ar putea sa ma determine sa zic “da, ok, e bine sa te mariti din punctul asta de vedere”. Nu m-as marita pt bani, no way, I`m classic, my brother, cred in iubire. Chiar cred. Ma pish pe ei de bani, nu asta ramane. Nu m-as marita.. daca as ramane gravida. Wtf!? M-am futut ca am avut chef, e responsabilitatea mea, daca il vreau pă` copchil, nu inseamna in mod necesar ca tre` sa-l vreau si pă tac`su. Si chiar daca l-as vrea, si chiar daca m-ar apuca disperarea de moment ca vreau sa-l leg de mine, ca-l iubesc enorm pe cutarica si ca nu-mi inchipui viata fara el… ma cunosc. Stiu cum ma razgandesc in general, in special cand sunt supusa presiunii. Iar casatoria.. ar fi ca si cum as accepta sa traiesc la inchisoare… like forever. Ma rog, o inchisoare in cea mai dragutza forma pe care ar putea-o lua (asta in cazurile fericite in care nu-ti iei un barbat alcoolic care sa te snopeasca si sa te futa cand are el chef, da` nu-i genu` meu, imi plac pasnicii) dar tot inchisoare ar fi.
Adica sa nu mai am niciun concediu singura? Sa nu ma mai duc la mare sa beau pana pic si adorm pe plaja? Fara sa ma intereseze ce se intampla, sau ce-o sa se intample cu mine? Nu, multumesc, nu-i de mine. Sa impart in FIECARE NOAPTE patu` cu cineva? Sa trebuiasca sa consimt cu cineva ora la care tre sa ma culc? Sa nu mai pot sa stau singura-n pat cu picioarele pe pereti chiar si-o noapte`ntreaga daca am chef? Sa nu mai pot sa fumez in camera mea daca mi-e lene sa-mi misc curu` pan`n bucatarie? Sa nu mai pot sa ies la 2-3 noaptea din casa sa fumez/beau ceva cu X sau cu Y fara sa-mi pese la ce ora ajung acasa? Sa nu ma mai duc in fire sa beau cate cinci vodci si sa ma ling cu necunoscuti pe care sa nu aflu niciodata cum ii cheama? Nu ca as face asta prea des, dar totusi se mai intampla, daca as fi cu nea` sotzu, as ramane doar cu fanteziile. Nu, multumesc, nu-i de mine.
N-am nevoie de o hartzoaga pe care sa-si puna statu` roman stampila ca sa pot sa fac credite la banca. N-am nevoie de martori care sa dea cu subsemnatu` ca eu si cu nenea Y ne iubim. N-am nevoie de acceptu` nimanui iar daca as iubi pe cineva atat de mult incat sa simt nevoia sa-mi impart viata cu el, hartia aia n-ar avea nicio valoare, nu ea m-ar tine acolo. Ma tot chinui aici si mi se pare ca tot nu reusesc sa surprind esenta. Imi dau seama ca`mi scapa ceva, dar nu stiu ce.
App de asta:
Ma pis pe contractul lor. Chestia aia ar face numai rau. Ar fi ca si cum ai sta cu omul ala in baza hartiei aleia. Hartia aia ordinara, inafara de faptul ca e un contract de executie, ar ponegri sentimentele, ar fi ca si cum dragostea nu e de ajuns. Nu, frate, nu hartia aia ma face sa vreau sa imbatranesc alaturi de un om. Iar daca as semna-o ar fi ca si cum n-as putea sa o fac fara ea. Mi se pare mult mai puternic si o dovada mult mai mare de iubire sa imbatranesti alaturi de omul pe care il iubesti DOAR pentru ca-l iubesti, nu pt ca ai incheiat un contract cu el si cu statul roman. Deci e clar, oamneii se casatoresc fiindca nu au suficienta incredere unul in celalalt. Pentru ca fiecare dintre ei se teme ca la un moment dat celalalt ar putea sa defecteze. punct.
